Prima carte despre care va povestesc pe blog!

Sunt in perioada examenelor asa ca nu pot face nimic mai bun decat sa citesc romane  In timp ce trebuia sa fac graphs and figures la macroeconomie, am luat din mica biblioteca a unei prietene de aici prima carte care mi-a picat in mana si am inceput sa citesc. Nu am lasat-o jos pana nu am terminat-o, of course, asta ca sa pastrez traditia de a invata si a ma stresa pentru examene cu o noapte inainte. Cartea este scrisa de o tanara autoare din Arabia Saudita, Rajaa Alsanea, si a fost tradusa pana acum doar in engleza (in 2007). Se numeste Girls of Riyhadh si dupa cum sugereaza numele vorbeste despre viata a 5 tinere din Arabia Saudita.
O chestie interesanta este ca autoarea a fost cea care a tradus cartea din araba in engleza asa ca nu se pierde farmecul acela de a citi o carte in limba in care a fost scrisa de catre autor. Nu ca as avea ceva importriva traducatorilor, am un mare respect pentru ei mai ales de cand prietena mea Raisa a incercat sa traduca Lorelei in spaniola si am inteles ca munca asta e chiar mult mai grea decat a traduce pur si simplu niste propozitii, trebuie sa ai clar talent de scriitor ca sa fii capabil sa traduci o opera lierara. Needless to say, Raisa s-a dat batuta, cel putin pentru moment :)).
Constructia romanului e de asemena interesanta, e scrisa sub forma unor emailuri adresate tuturor celor interesati (oricine putea sa dea subscribe la group si sa primeasca mailurile) de catre o tanara din Arabia Saudita despre viata prietenelor ei Lamees, Sadeem, Gamrah si Michelle (half American), cu problemele, discutiile si iubirile aferente. Fetele traiesc drame sentimentale la fel ca orice average European/American girl desi nu pot sa mearga la aceeasi scoala cu baietii si nu pot parasi casa fara un membru al familiei. Utilizeaza internetul (messul :) si telefoanele mobile ca sa flirteze cu baietii de varsta lor, citesc reviste de gossip aduse din State si urmaresc noaptea tarziu comedii romantice gen How to loose a guy in ten days ( ilegale in Arabia Saudita de altfel). Chiar daca unele se casatoresc cu baieti placuti mai mult de familia lor si nu de ele, chiar daca altele sunt parasite de baieti care nu au curajul sa se impotriveasca familiei lor si se casatoresc cu fete alese pentru ei, fetele din Arabia Saudita continua sa spere in iubirea adevarata, in faptul ca ea va reusi sa depaseasca toate obstacolele (nu putine!) si ca ele vor imbatrani in bratele iubirii vietii lor. Insa, asa cum se intampla si in societatea noastra de altfel, nu toate au norocul aceasta. Poate la inceput o sa ni se pare ca sunt stupide despartirile din societatea lor (adica cum, nu poti sa fii alaturi de iubirea vietii tale din cauza ca familia ta nu il considera potrivit si deja ti-a ales alt baiat cu care sa iti petreci restul vietii? That’s INSANE!) dar daca ne uitam mai mult la a noastra o sa realizam ca la noi despartirile sunt pe motive si mai stupide ca la ei. Si totusi ele spera, ele sunt increzatoare si sunt mai curajoase si decat noi si decat baietii/barbatii din vietiile lor (pe care ii iubesc sau cel putin cred ca ii iubesc).
Cartea a fost o ocazie buna pentru mine sa ma familiarizez cu viata tinerilor dintr-o tara musulmana (si nu orice tara, Arabia Saudita, unde religia si cultura musulmana sunt mentinute cu strictete) asa ca am primit mai mult de la ea decat ma asteptam. Daca o gasiti pe undeva si vreti sa petreci o zi linistita citind o carte usoara dar nu proasta si nici lipsita de sens si invataminte, va recomand Girls of Riyhad.
Si acum cateva citate sa spunem memorabile (am obsesia citatelor!)…
“ Can a woman love a man for whom she has lost respect? How many love stories like mine ended after years, in a single night, because the woman suddenly saw the man for what he was? Men don’t necessarily love the one they respect and women are the opposite. They respect only the ones they love. “
“Michelle had decided that today she would announce her victory over all men (…) swirling around the dance floor on the day her true love married someone else. If she had any tears to shed this evening, they should be for that poor bride whom circumstances would unite tonight, and all the rest of her nights, with a man forced to marry her, a man whose heart and mind were with that other woman, the one who had danced with such abandon at his wedding.”
“… I have complete confidence in myself and I know I can face whatever hassles stand in my way but frankly I don’t have the same confidence in Faisal or any other guy in our sick society (…) they are slaves to reactionary customs and ancient traditions (…)they’re just pawns their families move around on the chessboard! I couldn’t have done it all on my own!”
“ …anyone who has gone through love and knows how far it can go can never ever be satisfied with a love that’s just so-so. Now I can’t just settle for less. Look, even though I threw him out of my life he still stands there like a statue that I measure every man up against, and unfortunately they all come out short.” (Girls of Riyadh)