Nici eu nici Andre nu regretam ca am plecat. Stim ce important este sa fii expus la cat mai multe lucruri noi. Stim ca desi viata in Bruxelles este mai putin safe si confortabila decat cea din Heidelberg, ne-a imbogatit intr-o mie de feluri. Si cel mai important, stim ca de fiecare data cand vrem sa ne amintim toate astea, putem sa ne luam un bilet de avion si cateva zile libere ca sa revedem 'tineretile' :).
Asa a fost acum. Ca tot zicea Andre de soul searching - am fost socate de multe chestii - am aflat ca M. e trecut in baza de date din A.S. ca international porn smuggler, ca A. are o fetita superba (pe care am si vazut-o), ca V., care era un mic junky si party animal, a devenit mare manager de banca in tara lui, si multe altele. Ne-am dat seama, ca desi nu am trecut prin chestii cu WOW factor ca cele de mai sus, ne-am schimbat si noi. Noua ne este greu sa ne dam seama de asta, pentru ca una cu alta suntem la fel - ne injuram cu acelasi patos, radem ca proastele cand viata 'ne da lamai' si stam nopti intregi povestind despre toate frustrarile noastre si despre cum putem schimba noi ceva. Insa daca privim in afara bubble-ului, suntem schimbate. Fara voia noastra am crescut si am devenit independente (si nu ne prea place treaba asta), suntem mai sigure pe noi si mai constiente de calitatile noastre, si cel mai important, stim ca mergem pe drumul bun. Profesorul de economie ne spunea ca exista o zicala: It doesn't matter how far along you are on the wrong road, it's still the wrong road, so do the right thing and turn back.' Stim ca am pornit pe multe drumuri gresite la viata noastra, which is good, pentru ca vom stii sa le ocolim cu alte ocazii. Intre timp, ne bucuram ca unele lucruri s-au schimbat asa de mult, dar cele mai importante au ramas la fel!
Si acum, o comparatie intre ce suntem si ce am fost odata:
Cu Zuzanna - toate eram mai bronzate acum 3 ani!!
Cu prietenul nostru cu criminal record! Some friendships are just worth it!
In acelasi loc, inainte de a incepe si inainte de a termina facultatea!
Cu dragul nostru Aleks acum, si cu proaspatul tatic acum 3 ani!
7 comentarii:
hahaha. cum suna la portile castelului :)))))
suna ca in Muma lui Stefan Cel Mare:
"La castel in poarta oare cine bate?"
Raspunsul ar fi cam asa:
- Eu sunt buna prietena, amica ta dorita, eu si de la BXL ma intorc plouata. Soarta noastra fuse cruda asta data, mica mea umbrela este sfaramata. Dar deschideti poarta, ploaia rau ma uda, vantul sufla rece, ranile ma dor! "
tru! oricum cred ca suntem singurele persoane care locuiesc in bxls si nu au umbrela. a si sigurele persoane din lume care stau in aceeasi camera si comunica prin comenturi pe blogul lor comun :))) da asa e, la 2 jumate noaptea. oh well :)
am zis sa scriu si eu ceva , sa mai fie un comment in plus. va iubesc chicas. rai, am scris bine? :P veniti acasaaaaaaaaa
Is it just me sau Flavia are un zâmbet mult mai larg now decât then? ... De ce? (întrebare uşor existenţială şi uşor retorică...)
nu stiu ce sa zic razvan - mie mi se pare la fel de larg, dar cu alta nuanta - in primele eram entuziasmata si ma asteptam sa cuceresc lumea, and now e un zambet de usurare si satisfactie. both good i think :)
ba eu din NOW AND THEN-UL vostru concluzionez ca andreea a mega slabit :)
salutari neutre
:)
flav
flav cred ca asta a fost o gluma de intai aprilie :) asta cu slabitul zic, nu cu salutarile neutre, deja noi doua am ridicat steagul alb de multa vreme :)
Trimiteți un comentariu