Asta ca sa nu uit: TO DO LIST!!!

Pana vineri cateva prioritati:
-cumparat pantalonii negrii de la Zara pentru Silvia.
-cumparat inca ceva obiecte vestimentare sau accesorii pentru mine.
-scris mai mult de 5 pagini pentru licenta (AI AUZIT ANDREEA???? MAI MULT DE 5 PAGINI!!! DECI CEL PUTIN 6!!!! DECI NU 4 SI NICI 5!!! - sper sa mearga)
- scris draftul pentru research paperul la Middle East - scriu despre Hamas si rolul organizatiei in razboiul Palestino- Israelian.
- cumparat ceaiul tropical pentru Radu
-cumparat ciocolata belgiana buna pentru Nuzzu pentru ca a fost dragut si m-a ajutat.
-cumparat Haribo dinala negru oribil pentru mama si Mozart Kugeln tot pentru mama ca sa ii aminteasca de Viena.
-scris ultima parte din motivation letter si trimis aplicatiile o data!!!!!!
-intalnit cu profa de POL si scris si acolo draft pentru research paperul despre Referenda in the EU

Si Andreea, te rog sa nu te mai pierzi prin magazinele din aeroportul din Viena, stiu ca sunt multe napolitane Manner ci ciocolati cu fistic acolo dar ai doar o ora intre zboruri!!!

Dupa cum vedeti, totul e de scris sau cumparat. Sper sa ma tina bugetul si creierul.
Si acum un indemn mie, furat de la unchiu-miu:
Andreea!! Pe cai, ca se filmeaza!

De joia trecuta pana azi...am trait

Nu am mai scris nimic de joi pentru ca am trait intens :)
Cel mai mare anunt este ca am doi verisori noi!!!!!!!!!!!!! Matusa-mea din State a nascut gemeni!!!!!! Deja ii iubesc desi i-am vazut abia in poze! A doua pereche de gemeni din familie dupa noi!Un geaman cantarea aproape cat am avut noi doua impreuna la nastere!!!!!!! Nu s-au hotarat inca ce nume sa le dea, ei sunt deja nascuti si nimic! Tata mi-a zis ca el si mama cu o seara inainte se certau cum sa o cheme pe fetita. Mama vrea Andreea si tata Silvia. Si, ca un facut, s-au nascut doua asa ca nu au mai trebuit sa se certe. Silvia i-a zis pe masina la mama:" Doamne mama, dar ce neinspirata ai mai fost si tu, Andreea? sunt sute de Andree, nu puteai sa alegi si tu altceva? Uite Silvia, numele meu e mai special dar Andreea...." Mersi Silvi, esti o super draguta, m-am simtit foarte bine asistand la conversatia asta!!! ASta din seria: Chandler Muriel Bing??? Man, your parents never gave you a chance."
Printre motivele mele de mandrie in aceste zile:

1.Am fost cam prostanaca dar am convins-o pe sora-mea sa manance ce si-a luat de la Mc desi nu era spalata pe maini spunandu-i ca ma inserez cu HIV daca ea face hepatita dupa faza asta. :) Sa nu va luati de mine, stiu ca nu se glumeste cu chestii de genul dar vream sa aiba un impact mare asupra ei faza, ca sa manance si sa nu ma tarasca prin tot aeroportul dupa o baie:) In aceeasi seara am convins-o sa manance nu stiu ce spunandu-i ca promit sa imi bag degetele pe gat sa vomit toata noaptea daca ei nu ii place ce o sa guste :))) Asta alta din seria Andreea is a nice girl just not too bright! DAR AM CONVINS-O si de DATA ASTA!

2. Am salvat ziua de vreo cateva ori cu harta in mana, ne-am pierdut de o mie de ori zilele astea dar nu cand aveam eu harta in mana :) In Neuss, un orasel langa Dusseldorf, nu gaseam niciodata hotelul desi am stat 3 zile acolo. Cand l-am luat pe tata de la aeroport am mers cam o ora prin orasul ala pana am gasit hotelul. Tata era disperat: CUM SA NU VA LUATI UN PUNCT DE REPEEEER? Toate trei incercam sa ii explicam ca nu exista puncte de reper si ca e pur si simplu imposibil sa ajungi acolo direct :))) A doua zi el a ajuns so..... :))))Shhhhh!

3.Am prins trenul Amsterdam - Brussels in ultimul moment, desi am alergat cu tata si valiza de la un capat la altul al garii centrale din Amsterdam. Si am avut o conversatie interesanta cu un pakistanez cel putin shady! care imi explica cat e de nashpa in THE Belgium! :)))) THE Belgium is a rich country, but not nice to live in THE Belgium! :))))))))

4. Ieri am condus pentru prima data in Belgia. Am fost terminata de stres in primele 5 minute. Mai ales ca a trebuit sa conduc un SAAB dinala spatios, larg si de lux care mai era si automat pe deasupra. Pai si treci tu din prima de la un Peugeot 206 unde tre sa te chinui sa schimbi viteza cateodata si unde apesi bine pe frana ca sa se opreasca la SAABul asta. Abia am stiut sa pornesc masina, ascultam cu colega asta a mea, oare e pornit motorul? oare nu e? va imaginati ce stres!!!! dupa 10 minute am realizat ca totusi nu mergea motorul:)) Iesirea din parcare cu spatele, primele frane puse au fost ucigatoare, cred sincer ca mi-au murit atunci multi ani din viata.
Pana una alta am reusit sa ma obisnuiesc si am si iesit din Brussels cu ea. Dupa a fost divin, mergea masina asta asa lin....

5. Ieri am vandut pantofi :)) Va ziceam ca am condus masina, am mers undeva afara din Bruxelles la un charity sale ceva pentru copii de expats (organizat de ceva expats si sefa mea de la internship). Am rupt cutii, am vandut zeci de pantofiori de copii divini, mi-am petrecut toata dupa-masa cautand marimea potrivita si tot asa. A fost foarte fain mai ales ca v-am spus acum ceva vreme ca visul meu cand era mica era sa fiu vanzatoare (ma rog, atunci vroiam de paine dar ce pot sa zic, nu poti sa ai fix ce iti doresti).

6. Am descoperit finally o melodie pe engleza la fel de cheesy ca cele pe spaniola. O gasiti aici. - desi ma indoiesc ca vreti sa ascultati asa ceva - pe propriul risc dati click :) I totally love it of course!

7. Am scris articole de news pentru website-ul la care lucrez. Nu sunt cine stie ce filozofie, ca sunt articole informative dar sunt mandra :) Si cu ocazia asta am aflat ca designerul Matthew Williams face o colectie pentru H&M!!! alt designer celebru care ne ofera si noua, muritorilor de rand ocazia de a purta haine create de el.

8. acum sunt eu pe post de serena ascultatoare pentru Flavia. Ea se plange si tipa si se streseaza si eu sunt Zen si linistita, si calma si ii spun ca lasa ca totul e fain, si etc. E destul de interesant sa fii impacat cu tine si sa nu te streseze fiecare aspect...nu am mai experimentat asta de mult, if ever!!!! :)

Na fleosc, am vrut sa am 10 dar sincer nu mai am niciun alt motiv de mandrie :) As fi putut sa va spun de cum ma tin eu de dieta all meat dar m-am lasat dupa o zi deci nu am cu ce sa mandresc aici :( Azi am manca un ecler divin, the perks of NOT eating only meat all day :)) nu stiu cum e la voi dar mie un ecler (sau orice prajitura sau orice dulce, sau orice sarat bun, sau orice mancare buna:) imi insenineaza ziua!!

P.S. Vineri vin acasa!!!!!!!!!!!!! Sunt in extaz deja.

Familia Per se reuneste in Koln!

Flavia ajunge azi de la Nisa.Ea ajunge la 6 din Franta eu plec la 6 in Germania.
Eu plec in Koln azi, ma duc sa ma intalnesc acolo cu Silvi, mami si matusa-mea. Au mers toate la Koln pentru ca mama trebuie sa mearga la un Fair pt stomatologi. Azi li se alatura oaia ratacita pe numele ei complet Elisabeta Andreea Per in functia ei de sora geamana, fiica si nepoata (de matusa). Maine o sa apara la Koln pe aripile avionului si ciobanasul cu trei sute de oi, adica Tata Per care vine din Istanbul in calitate de sot de medic stomatolog, tata de gemene si in calitate de Fratello pentru matusa-mea.
Oh the drama!! Abia astept sa ma cert cu toti in parte si cu toti deodata si sa rad cu ei si sa ii iau in brate si sa ii pup pana silvi se scarbeste si spune: Andreea, hai nu ma mai plictisi te rog, si nu ma mai pupa ca ma scarbesti :)
Acum cica ii este foarte dor de mine, cica drumul in strainataturi nu e la fel fara mine. MUHAHAHA! o sa vada ea ce inseamna afectiunez zilele astea!
A si ca sa va dau un hint despre sora-mea si relatia ei cu mine: cand eram mici trebuia sa ii fac in par (ii placea ei sa isi/ ii rasuceasca cineva parul cu degetul) ca sa pot sa o tin de mana cand ne culcam. Daca nu ii faceam nu ma lasa sa o tin de mana deloc :)) A si acum vreo doi ani cand m-a vazut dupa vreo 2 luni in loc sa ma pupe si sa ma ia in brate, se uita scarbita la mine: Andreea!!! ce e cu spranceana aia??? tu cum te-ai pensat!!!?????????? Yek ma, imi vine sa vomit jur, imi vine sa vomit cat o vad :)))))

Am plecat, mai am 3 ore pana pleaca trenul si trebuie sa ma pensez!!!!!!! :))))))

P.S.: Flaviaaaaaaaaaa, sa nu te superi ca am plecat fara sa te anunt, a fost pe nepregatite, mama cu silvi in timp ce se certau vorbind cu mine la telefon au zis Hai, ia trenul si vino de azi la Koln! Dar la Amsterdam tot mergem sambata deci ne vedem acolo DA????

P.S. 2 - vezi ca nu avem maine POL332 :)))
P.S. 3 - pune-ma si pe mine prezenta la Managerial Accounting!

Oricare-ar fi intrebarea - Gemenele au rezolvarea!

Stim si noi cum e sa nu poti inchide un ochi toata noaptea pentru ca mintea ta este invadata de o mie de intrebari aparent fara raspuns. Dar fiti fara griji, caci noi compensam pentru rotitele voastre defecte. Si nu uitati - nu exista intrebari stupide, ci doar raspunsuri stupide. Asea ca:

regiunea flandra belgia are nevoie de croitorese? - cum ar spune Ionesta, daca vei cauta în adancul sufletului tau, vei gasi raspunsul!™

vreau sa-mi cer iertare - ar trebui, rusine sa-ti fie! Google iti spune: suna-l pe Mircea Radu!

in ce tara e bruxelles? In Burundi, iar limba oficiala se numeste ESTI PROST!

blondes are actually smarts - Pai normal, si ele e oameni!

supradoza anticonceptionale - o recomand cu drag. Dar atentie! Nu este eficient decat daca se efectueaza de cel putin 5 ori pe an!

The devil is in the details. And so is all the fun!

Desi stiam ca voi veni la Nisa inca de la sfarsitul lui ianuarie, nu am reusit sa stau si sa imi fac un plan legat de ce sa vizitez. Nu am citit nimic despre monumente, cladiri, sau restaurante. Am venit aici asteptandu-ma la tot si la nimic. Astazi, cand inca eram la conferinta, am intrat pe internet si mi-am notat cateva must see-uri ale orasului. Insa, buimacita din cauza lipsei de somn (si a conformatiei mele genetice, cred) am uitat si lista, si harta orasului. Mi-am dat seama de asta de cum am iesit pe usa, dar am hotarat sa las lucrurile asa. De cate ori nu am auzit ca drumul, nu destinatia, conteaza cu adevarat. In orice alta situatie, as fi zis yeah, sure! dar astazi a fost altfel. Am plecat cu mintea libera si fara scop. M-am abatut de la drumurile principale, oarecum cunoscute (de ieri) si am cunoscut adevarata savoare a orasului. Am ajuns, fara sa vreau, in Vieux Nice, orasul vechi, care aduce izbitor a Florenta. Strazile sunt inguste, cladirile inalte cu mici balconase de unde atarna invariabil prosoape si asternuturi colorate.

Am urcat pe niste trepte ca sa ajung la o catedrala, in fata careia stateau de vorba cativa oameni ai strazii. Se vedea ca erau saraci, si totusi erau plini de voie buna, nu inversunati ca cersetorii pe care ii stim prea bine. Unul din ei s-a oferit sa imi faca o poza, si i-am dat aparatul, stiind deja ca nu are de gand sa fuga cu el.

Apoi am coborat si am intrat pe Promenade des Anglais. Cand sunt singura, mi-e de obicei rusine sa intreb pe cineva sa imi faca o poza, dar am zis ca nu este posibil sa plec din Nisa fara sa ma pozez cu marea. Am dat din fericire peste niste chinezi foarte draguti care nu s-au acrit complet cand i-am abordat cu franceza mea defectoasa.

Cand dau sa ma intorc, vad alti doi bosche, dintre care unul tolanit pe un pat improvizat pe plaja. Ii fac semn la unul din ei daca pot sa le fac poza. El aproba, dupa care ma cheama la el. M-a intrebat (intr-o engleza perfecta) de unde sunt, si i-am zis ca sunt din Romania. Foarte voios, mi-l arata cu degetul pe cel adormit si imi spune ca si el este roman. Adormitul ma intreaba fara pofta, tot in engleza, cum ma cheama si din ce oras sunt. Apoi imi spune sa iau loc pe canapeaua lui. L-am refuzat politicos, dupa care l-am intrebat de unde este. Adormitul este din Sibiu, si vorbeste engleza, spaniola si italiana foarte bine, si totusi doarme sub cerul liber. Prietenul lui, care s-a autodeclarat international, mi-a zis ca sunt de treaba si daca am nevoie de ajutorul lor, ii gasesc tot acolo.

Am luat-o apoi la picior de-a lungul falezei, unde l-am intalnit pe Domnul Necunoscut. Statea pe o banca si m-a intrebat daca ma deranjeaza daca imi tine companie. M-am gandit ca daca le-am dat o sansa celor doi bosche de pe plaja, merita si el efortul. Am vorbit cu el in franceza (chinuita, ca de obicei) asa ca nu a fost o pierdere de timp. Mi-a aratat casino-ul, Muzeul Massena si Hotelul Negresco, dupa care ne-am luat ramas bun si that was that.




In drum spre hotel mi-am dat seama ca in mica mea incursiune fara un scop precis am apreciat mai mult orasul, l-am cunoscut mai bine asa cum e el, nu cu obiectivele pline ochi de turisti. Am cunoscut oameni adevarati, care mi-au aratat un oras pe care fara ei, nu l-as fi stiut vreodata.

P.S. Pentru ca nu vreau sa includ urmatoarele intr-un post separat, va prezint sectiunea 'Nisa: sa vezi si sa nu crezi'

Nici nu stiu daca Lenebarbie va suporta un asemenea sacrilegiu!

Sistemul digestiv de la A la Z pe trotuarele Nisei

I like it big, I like it plumpy, I like it shiny and FUNKY!

Dragilor, cu scoicile m-ati obisnuit, dar intimitatile animalelor sunt OFF LIMIT!

Cu marea-n suflet si cu scoica mea

Nu stiu cum sta treaba cu altii dar mie nu mi s-a parut niciodata marea ceva cu adevarat special, nu mi s-a parut cevaromantic,idilic,nu mi s-a parut prielnica visarii si iubirii. Si doar la mare am fost sarutata prima data :) deci ar trebui sa imi stoarca ceva emotii. But not really...Pana ieri.
Cand ma gandesc la relatia mea cu marea cand eram copil imi amintesc doar sentimentul ala cand deschizi ochii in apa si te ustura de innebunesti de la sare si nu stii ce sa faci si dai cu mana la ochi si te ustura si mai tare si tot asa. Cand am descoperit asta am fost foarte dezamagita. Purtam tot felul de ochelari dinaia de apa dar erau doar colorati si nu eficienti. Eu am crescut la Dunare, la Orsova mai exact, :) si de mica am inotat in Dunare (apa dulce) deci va imaginati socul. Mergeam cu mama si tata in fiecare an la mare dar tot timpul undeva diferit- stiu ca marea din Croatia mi s-a parut cea mai frumoasa, apoi in Antalya iarasi m-a impresionat, dar niciun feeling special.
Cand am crescut si parintii au considerat ca suntem destul de mari sa mergem fara ei la mare, eu si Silvi am inceput sa mergem in tabere: Costinesti, Navodari, Lido di Jesolo si Kusadasi - locatii dinastea in care merge tot romanul si in care se organizeaza tabere seci. Ma rog, de distrat ne distram la culme. In vara dinaintea clasei a 11-a am mers prima data fara profesori si parinti la mare. Eu si Silvi ne-am luat bagajele si am plecat 3 zile la mare cu o parte din gasca cu care am fost eu in State. Am mers la Vama Veche, nu sunt mare fan Vama, asa ca cea mai tare faza de atunci e ca am dormit sub cerul liber in Neptun - a fost o seara pe care nu o sa o uitam nici eu, nici Silvi. De vreo 3 ani mergem la Costinesti, la aceeasi casa; am fost de 2 ori trupa intreaga si un an doar noi fetele si de fiecare data a fost total- in sensul in care am avut parte de toate emotiile posibile.
Marea Neagra nu imi inspira frumusete, iubire, calm, nu ma indeamna sa vad rasaritul, nu ma indeamna sa adorm in bratele unui eventual iubit pe plaja. Marea Neagra inseamna pentru mine multa lume, shoturi de Tequilla,prietenie, caldura, board games, shaworma, pui Kievskaia, revistele citite pe plaja, isterii de toate felurile, alge, mizerii, muzica, rasete isterice si trenul mizerabil care te duce spre libertate. Nu stiu clar de ce am ales libertate, dar asa am simtit sa scriu. Dupa cum vedeti marea nu prea intra in peisaj cand ma gandesc la mersul la mare - de altfel stiu ca acum doi ani am mers la plaja doar de doua ori.
Si ieri m-a lovit in moalele capului. Ieri am primit pozele astea de la Flavia si am incremenit. Pentru prima data am simtit dor de mare, dar nu dor de mersul la mare ci dor de marea mare. De valurile care se prefac in spuma la mal, de pietricele aduse de apa, de vantul care iti flutura parul in toate directiile, de imensitatea fara margini a marii, de sentimentul de plus infinit pe care ti-l da marea atunci cand o privesti asa de fara sfarsit. Si de mirosul de mare, sarat si intepator care te aduce la realitate in toata povestea asta despre infinit, nemarginire si despre povesti fara sfarsit.

Si e ciudat ca este ca si cum mi-ar fi dor de un om pe care nu l-am cunoscut niciodata. Pentru ca nu am simtit si vazut niciodata marea asa.
Si stiu de ce am privit ieri marea altfel. Pt ca era plaja pustie, pentru ca era pe inserate si parca simteai vantul si frigul. Si atunci marea e doar ea, cei cativa oameni care sunt pe plaja sunt rupti parca din peisaj, vara cand e multa lume nu poti sa privesti marea cu adevarat, sa o privesti doar pe ea si maretia ei.Vara, marea e doar one in the crowd, iarna e singura,distinsa si misterioasa. Marea asta vreau sa o vad cu cineva drag langa mine, marea astea vreau sa imi adaposteasca visele si iubirea, marea asta vreau sa imi ramana in suflet.
De aia pot sa declar de astazi ca imi place MAREA, marea mare si nu doar ca imi place LA MARE!

andreea is a nice girl! just not too bright

Un mic post tot din seria "eu ma descompun" si din seria " Urasc visele" si... alta revelatie la metro!!
La BXL a venit primavara, sunt super fericita ca acum la birou pot sa stau in tricou (sunt la mansarda si bate soarele fix pe mine :). Ma rog, ideea era ca port tricou, si cum ma pregateam sa scriu un post despre Parlamentul European ma uit pe mana si vad ceva care arata ca o muscatura! (WTF?) De muscat nu ma musca nimeni, eu pe mine nici atat asa ca misterul e unul de nedeslusit. Stiu ca aseara a fost St. Patrick's Day, dar am baut doar o bere si un Breezer deci nu as putea spune ca am ajuns in asa hal incat sa ma musc singura fara sa imi dau seama sau sa las pe altcineva sa ma muste fara sa imi amintesc sau sa protestez.
Si cu visele astea, ufff. Am pus ceasul sa sune la 10, dar am zis eh,lasa sunt prea obosita, mai dorm o ora ca si asa m-am culcat foarte tarziu aseara. Ma si fix atunci! o ora doar mi-a trebuit sa am un vis oribil de frustrant si enervant din seria obsesiilor care imi bantuie mie subconstientul si care nu ma lasa nici sa dorm cum trebuie.Visul pe scurt: Discutii interminabile, frustrari, nervi, plansete cu carul din partea mea pentru niste kkturi cu care chiar nu ar mai trebui sa imi bat capul si care trebuie sa iasa cat mai repede from my system. Va spun sincer ca as prefera un vis trist decat unul asa frustrant. Cand te scoli dintr-un vis trist, te super bucuri ca a fost doar un vis si totul e ok. Cand insa te scoli dintr-un vis care e frustrant si care te obsedeaza si in viata reala, nu ai nicio scapare. te scoli inversunata, nervoasa ca iar ti-ai amintit de tampenii,iti pui iar intrebari fara sens si fara niciun fel de finalitate. Asta inseamna nu doar stres pentru mine ci si stres pentru Flavia care trebuie sa asculte :))) MUHAHAHA! A si sa nu credeti ca am visele astea doar in perioada asta, tot timpul am avut acest "DAR" de a imi transpune probleme si stresul in vise idioate.
Alta idee si iar la metro. Venea metro-ul si unul mic, de prin clasa 1-a cred se apropie de sine putin mai mult dar nu sare sau ceva. Ma si era sa fac infarct de frica. Mi-l si imaginam pe saracul baiat cazut pe acolo taiat de tren (stiu, macabru, oribil). Si de ce asta? Pentru ca eu cand am fost mica am fost foarte speriata de metro. DAR FOARTE!!! Si asta din cauza ca mama ne-a portretizat toata faza extrem de plastic si exagerat putin :) CA sa va dati seama de idee, cand se apropia un tren sau un metro, eu si Silvi eram lipite de mama, ne tineam cu mainile stranse de ea si eram nu stiu la cati metrii departare ca nu cumva sa ne traga masinaria sub ea. Simteam ca daca nu ne lipim de mama sigur o sa vina curentul ala si o ne ridice in sus ca o tornada si asta o sa fie sfarsitul. Cand auzeam ca vine metroul sau trenul eram moarte de frica, simteam cum se apropie marea primejdie si ne simteam fragile ca un fir de iarba in fata nimicniciei. Jur, eu asa o frica nu am mai avut pentru ceva de mult. A si tot din seria asta, cand eram mici, stateam toata ziua la Orsova iarna, sa ne dam cu sania. Stateam ore intregi, ude dar super extaziate de panta din fata casei si de copii cu care ne dadeam. PARTIE!!!!
Na si bunica-mea ca sa ne sperie si sa nu mai stam ude atatea ore (sa nu racim) ne spunea ca raceala vine de la picioare, si daca stam mult ude, o sa ajunga la inima si atunci o sa ne super imbolnavim la inima si nu stiu ce. Va imaginati ca stateam toata ziua, ude leoarca si nu aveam treaba, dar seara langa soba eu eram super stresata si parca simteam cum vine frigul de la picioare.... tot mai sus pana ajungea la inima :)) Si se mai mira cineva ca sunt la 22 de ani ipohondra????????? DAR ca sfatul nu m-a oprit sa stau uda leoarca toata ziua dar m-a facut sa mor de frica in fiecare seara dupa. Asta e stilul meu (original:)) sa imi fie frica sa nu cada drobul de sare dar sa nu il iau de pe margine. Mai bine ma stresez.

Academia de Bere, Fotografie si Vintage

1. Academia de bere

In grupul nostru de prieteni, baietii sunt mari amatori de bere. Asa ca, prin intermediul blogului vreau sa le comunic tuturor beer lovers ca pot sa imbine utilul cu placutul. Am aflat ca exista o academie de bere - la propriu, e ca o facultate, iar cursurile sunt legate de producerea berii. De exemplu: Making Beer & Food Dance care acopera tipurile de bere, cum sa degusti berea, cum sa alegi berea potrivita pentru diferite tipuri de mancare etc. Pana acum, in jur de 4000 de 'studenti' au luat cursurile academiei. Daca sunteti interesati intr-o asemenea specializare, click aici.

2. Fotografiile lui Stephan Vanfleteren

Am dat de lucrarile lui Stephan Vanfleteren din intamplare - m-am uitat peste o carte din colectia unui profesor cu care ne intelegem foarte bine. Fotografiile lui sunt exceptionale dupa parerea mea, iar povestile din spatele lor - si mai si. Pe site-ul lui oficial colectiile lui trateaza diverse evenimente din zone de conflict, cum ar fi Kosovo si Afganistan. In colectia 'Belgium: the poverty of loneliness', incearca sa atinga un punct sensibil: the winners and losers of the new global economy. Vanfleteren considera mai mult saracia ca urmare a izolarii decat cea datorata lipsei de bani. Initial cand ma uitam peste poze, ma gandeam ca el fotografiaza oameni din zona rurala a diferitelor tari din Estul Europei. Dar nu e asa - saracia 'cronica' exista in Belgia la fel cum exista in Romania.




3. Liebemarlene Vintage

Deja de vreun an urmaresc blogul vintage a lui Rhiannon Lefeit. Este o adevarata campioana a tot ce e vintage, are si un magazin pe ebay unde vinde multe din lucrurile pe care le gaseste. De asemenea, are un profil pe flikr, unde tine un log numit wardrobe remix, despre cum sa mix&match haine vintage si haine cumparate din magazin (Imi pare rau baieti, dar daca scriu despre o academie de bere, trebuie sa compensez cu ceva mai girly :) Plus Oanaaa cred ca va aprecia :)

Ce-i in mana nu-i minciuna

Andreea poate sa ateste ca mintea mea gandeste lucruri destul de random cateodata. Sunt unele chestii care ma tot framanta de ceva vreme, si Traiasca blogul! am si unde sa imi vars amarul!

1. Nu ma prea uit pe pitzipoanca pentru ca deja stiu la ce sa ma astept. Si totusi... ma intreb: de unde isi gasesc pitzipoancele haine? stiti voi, creatiile alea ale Getutei? Rochiiile alea in culori de ambalaj de saloane, costumele de catwoman, overall-urile de leopard, tigru, zebra etc. Nu sunt fraiera, cunosc magazinele care vand iegari colorati si bluze cu sclipici roz peste petice aurii. Dar costume dinastea de Halloween mai rar gasesti. Exista oare croitorii speciale care preiau comenzi de outfit-uri de action figures!?

2. De cand cu succesurile Elenei Basescu, nu mai pot sa procesez pluralul corect. Atat de des am folosit succesuri in gluma, ca acum cand vreau sa imi bat joc spun succese si mi se pare ca e super funny. De aici, fac o mie de alte greseli, asa ca ma gandeam sa ma las pagubasa si sa folosesc toate pluralurile gresit. Imi place sa citesc carturi, sa port ineluri si bratare, si sa ma uit la filmuri! Whaattt?

3. Eu sunt foarte foarte buimacita de intrebarea ce mai faci? Stiu sigur ca toti cei care ma intreaba asta nu vor sa stie defapt ce fac, ci folosesc replica ca pe un salut. Asa ca am eu un plan elaborat, si data viitoare cand ma intreaba cineva asta, o sa le spun totul, as in TOTUL: ce am mancat in fiecare zi din saptamana, ce consider eu ca nu merge bine in tara, cum am realizat ca imi statea mai bine vopsita dar VAI nu mai vreau sa imi distrug parul, cum ma trezesc cateodata dimineata toata zgariata si nu stiu de unde etc etc. Vreti sa fiti prietenosi? Then a simple hello will do!

4. Sunt sigura ca la toti vi s-a intamplat asta o data: mergeti senini pe strada si din neant apare un anume Gigi X care vine si va pupa si va intreaba de sanatate. Toate bune si frumoase, dar voi nici daca faceti matanii nu va puteti aminti cine e Gigi X si de unde va stie. Si va e rusine de pocniti, asa ca mentineti o pseudo conversatie cu el, evitand orice fel de detaliu si incercand din rasputeri sa refaceti circuitul in creier ca sa va amintiti cine e. Si tot degeaba. Si plecati de acolo si simtiti ca ati primit o lovitura fix in crestetul capului. Ei, asta imi doresc eu - sa merg in Unirii vara asta, sa reperez o victima, si sa ma duc plina de elan: Doamneee, ce mai faci??? De cand nu ne-am mai vazut!!! Vaaai draga dar ce bine arati! De mine ce zici, sunt schimbata!? Hai mai povesteste ceva!! 99% sigur persoana respectiva se va simti prea prost sa imi spuna FA TU CINE ESTI?? si va purta o conversatie constipata cu mine. Placere garantata 100%!!!

5. Urasc toate fufele astea chelnerite care impanzesc vara terasele din Unirii. Pentru ca ele sunt niste adevarate, si tu esti un nimic pe pamantul asta, nu? Si iti arunca priviri ucigatoare cand tu, chitro, nu iti iei decat o apa, pentru ca sunt 45 de grade afara si simti ca lesini! Apa consta 3,2 lei, tu ii dai 5, si ea iti aduce 1 inapoi. Ma intreb ce ar face daca le-as spune - domnisoara, cu aia 0.8 lei ce-ai facut? E vreun comision ascuns de care nu stiam?? Nu sunt zgarcita, pe cuvant, dar m-am saturat de astfel de oameni. Nici nu vreau sa imi imaginez ce cataclism s-ar produce daca i-as da suma exacta, cu maruntis. Tanti, aici nu suntem in SUA, unde chelnerii castiga numai din bacsis. Acolo asta-i regula. Dar voi? Voi primiti salariu si doar daca sunteti adevarate si imi aduceti apa in timp util, sa nu lesin, va las un cinci mii. Dar aduceti-mi toti banii si va dau cat consider EU, nu cat credeti voi de cuviinta. Pentru ca nu-i asa, eu daca va las azi 2 lei bacsis si vin maine si imi lipseste 0.1 leu, nu imi dati apa??

Deocamdata atat. Defapt, nu. Mai e ceva. Andreea imi spune ca nu se cuvine, dar eu nu sunt de acord. Se cuvine si vreau si trebuie! Si veti vedea de ce! I mean, titlul postarii a fost bine gandit :)

In prima poza, puteti observa ceea ce pare a fi un cuplu de indragostiti! Asa am crezut si noi cand i-am vazut ieri seara in club.


Dar vai, nu sunt doar atat. Eu nu stiu ce chestii baga mai nou in mancare aici in vest, dar se pare ca hormonii o iau razna. Asa ca, spuneti-i cum vreti: ce-i in mana nu-i minciuna, ce-i a lui e pus deoparte, cine are noroc are, dar cert este ca baiatul a avut noroc! Si noua ne-a oferit un spectacol pe care greu il vom uita!

click sa vedeti spectacolul

Va invit la citit :)

In timp ce Flavia se pregateste sa puna un post pe care NU IL ACCEPT! NU IL DORESC PE BLOG! si de care sunt SCARBITA!!! (ma rog, ultima parte din post - poza mai precis!!!! ) eu vreau sa va spun de un nou prieten de-al nostru care si-a facut blog.
Pe mine va spun sincer rar ma impresioneaza bloguri dinastea artistice, vin unii cu tot felul de aberatii si se cred mari artisti.
DAr de Alex imi place. A scris doar doua posturi dar are potential. Nu ai crede ca are doar 15 ani. Il cunoastem pe Alex de putin timp, dar ne-am imprietenit repede pentru ca e un baiat sincer, vesel si deschis. Atat de vesel si de pierdut in spatiu incat nu ai crede ca poate sa scrie cum scrie.
Ce sa o mai lungim, va dau cateva randuri ca sa vedeti despre ce vorbesc:
"Acolo unde norii ating luna, acolo unde marea atinge cerul, unde stele stralucesc mai puternic decat orice; acolo se afla Baiatul. (...) Deodata, soarele apune, marea devine tulbure iar cerul este brazdat de fulgere fioroase. Spatiul visarii sale este atacat. Durerea, tristetea si nelinistea ii invadeaza propriul paradis. II este frica. Ploua peste poteca viselor; ploua si in inima sa. Simte cum regretele ii indunda sufletul. (...) Epilog: Fata se afla pe o margine de lume. Stie ca are un drum lung de parcurs pe poteca pavata cu vise ce se intinde in fata ei. Si mai stie ca undeva, pe drumul acesta anevoios rataceste si jumatatea ei. Nu are cum sa piarda! Are o viata intreaga de trait, de vazut si de iubit."

eu zic mai bine sa mergeti la el pe blog si sa cititi ceva dragut decat sa va scarbiti la poza pusa de Flavia.

Now and Then

Gemenele au revenit in capitala oiropei dupa o mica incursiune in Heidelberg, Germania. Dupa cum spunea Silvi, geamana adevarata a Andreei, excursia asta a fost cu adevarat poetica: gemenele se intorc in orasul in care au petrecut primul an de facultate, in ultimul lor semestru. Nu stiu cata dreptate are. Totusi cele sase zile petrecute in orasul de care am fugit pentru ca simteam ca e prea mic si pe masura ce va trece timpul, ne va sufoca, au fost o binecuvantare. Aleks spunea ca Heidelberg este asa linistit incat l-ai putea confunda cu un spa. Asa si este - intregul oras este ca o casa mai mare, cu gradini interioare, locuita de o familie mare si fericita.
Nici eu nici Andre nu regretam ca am plecat. Stim ce important este sa fii expus la cat mai multe lucruri noi. Stim ca desi viata in Bruxelles este mai putin safe si confortabila decat cea din Heidelberg, ne-a imbogatit intr-o mie de feluri. Si cel mai important, stim ca de fiecare data cand vrem sa ne amintim toate astea, putem sa ne luam un bilet de avion si cateva zile libere ca sa revedem 'tineretile' :).
Asa a fost acum. Ca tot zicea Andre de soul searching - am fost socate de multe chestii - am aflat ca M. e trecut in baza de date din A.S. ca international porn smuggler, ca A. are o fetita superba (pe care am si vazut-o), ca V., care era un mic junky si party animal, a devenit mare manager de banca in tara lui, si multe altele. Ne-am dat seama, ca desi nu am trecut prin chestii cu WOW factor ca cele de mai sus, ne-am schimbat si noi. Noua ne este greu sa ne dam seama de asta, pentru ca una cu alta suntem la fel - ne injuram cu acelasi patos, radem ca proastele cand viata 'ne da lamai' si stam nopti intregi povestind despre toate frustrarile noastre si despre cum putem schimba noi ceva. Insa daca privim in afara bubble-ului, suntem schimbate. Fara voia noastra am crescut si am devenit independente (si nu ne prea place treaba asta), suntem mai sigure pe noi si mai constiente de calitatile noastre, si cel mai important, stim ca mergem pe drumul bun. Profesorul de economie ne spunea ca exista o zicala: It doesn't matter how far along you are on the wrong road, it's still the wrong road, so do the right thing and turn back.' Stim ca am pornit pe multe drumuri gresite la viata noastra, which is good, pentru ca vom stii sa le ocolim cu alte ocazii. Intre timp, ne bucuram ca unele lucruri s-au schimbat asa de mult, dar cele mai importante au ramas la fel!

Si acum, o comparatie intre ce suntem si ce am fost odata:

La portile castelului, cu trei ani mai inteleapa!

Heidelberg Schloss (gemenele vitrege si formula completa cu cele trei gemene)

Cu Zuzanna - toate eram mai bronzate acum 3 ani!!

Cu prietenul nostru cu criminal record! Some friendships are just worth it!

In acelasi loc, inainte de a incepe si inainte de a termina facultatea!

Cu dragul nostru Aleks acum, si cu proaspatul tatic acum 3 ani!

Fa-ti bagajele!!!!!

Sunt pe drum spre Bxl si nu pot sa dorm. imi place prea mult sa ascult muzica si sa ma gandesc , sa imi amintesc, sa imi fac planuri, sa visez. Mie niciodata nu mi-a placut sa visez cand dorm. nu pot sa controlez lucrurile, am de multe ori vise foarte frustrante si enervante si ma trezesc pocnind de nervi si mi se fute toata ziua. Dar noaptea nu pot sa adorm daca nu visez putin cu ochii deschisi. Sa ma inchid in cocon, sub patura, si sa visez - si asta fac si acum desi sunt in autocar si fara patura. Anul trecut cand mergeam spre Bxl tot din Heideberg a fost eclipsa de luna, am fost asa emotionata abia asteptam sa vad – si bineinteles ca am adormit la 20 de minute de HD. Acum ca nu mai e nici o eclipsa de luna normal ca nu dorm :) . Nu despre asta vream sa va povestesc. Ideea e ca, avand in vedere ca nu dorm, am reusit sa revad Frankfurtul din autocar. Am revazut Franfurt Hauptbanhof (Central Station) unde am baut prima data un Frapuccino de la Starbucks, am revazut chioscul de unde mi-am cumparat lapte cu capsuni in ziua cand am pierdut avionul spre State, am revazut Frankfurt Messe, unde am fost cu Flavi la cel mai mare targ de carti din Europa (ne-am intors de acolo ca niste catari pline de carti, reviste si pliante – asta cu pliantele o am de la mama care e mare pasionata :) si piata unde am baut prima data un Caipirihna in mijlocul zilei impreuna cu Bogdan, Iuliana, Madi, Nona, George, Marius etc. tot in ziua cand am pierdut avionul pentru State :)) . Cladirile mari din sticla si fier mi-au amintit ce pierdute in spatiu ne-am simtit (eu si Silvi) cand le-am vazut prima data pe la 11 ani cand eram cu mama si tata in drum spre Olanda. Si am fost uimita cate aminitiri frumoase am despre un oras pe care de altfel nu l-am vizitat decat in trecere de cateva ori. Astfel de amintiri random dar si extrem de frumoase le am pentru orase ca Viena, Budapesta, Londra, Amsterdam, Heidelberg, Zwijndrecht, Antalya, Paris, Venezia, San Marino, Linz si multe altele. In toate am fost cel putin de doua ori (in afara de Londra dar credeti-ma ne-a fost de ajuns ca sa uram orasul :)), in toate am ras, in toate am plans (la mine plansul nu e ceva rar deci nu e mare chestie) si am avut ocazia sa asociez cladiri si monumente cu fete si intamplari de cele mai multe ori funny ( funny acuma, multe au fost destul de odioase pe moment:) . Si ma bucur asa tare ca o sa am ocazia sa le povestec copiilor mei cand o sa ii tarasc prin diferite tari si muzee (cum facea mama cu noi :))))) uite aici maica-ta a mers cu taxi –bicicleta (nu ma intrebati ce e si cum arata ca nu as putea sa va explic, era un fel de struto-camila :), uite aici pe podul asta de langa Sena bunicii tai m-au pierdut cand aveam 12 ani, uite aici eu cu matusa-ta am cheltuit ultimii bani din excursie pe un cadou pentru bunici (am ramas fara niciun leu in buzunar cum s-ar spune:), etc.
Pe mine si pe Silvi de mici parintii ne-au plimbat prin lume. Nu suntem o familie super bogata, suntem oameni normali dar mama si tata au stiut ce sa pretuiasca si ce nu, pentru ce sa dea banii si pentru ce sa nu dea. Casa abia acum o termina, pana acum am stat intr-un apartament de 4 camere, eu si silvi nu am primit masina la 18 ani (am 22 si inca nu simt nevoia sa am una doar a mea : Mama se aude? ! :) dar am vazut aproape toata Europa, am vazut America si imi mai si ofera sansa sa studiez in strainatate. Si pentru toate excursiile trebuie sa le multumesc parintilor mei. Ca nu imi dau sa fut banii prin cluburi si sa imi iau 10 cocktailuri pe noapte, ca nu ma imbrac de la D&G ci de la Zara si H&M dar daca ii spun la mama ca vreau sa merg sa vad Spania imi da bani pentru asta. Si nu conteaza ca stau la hostel si ca merg cu autocarul sau cu avioane low-cost pentru ca pana la urma conteaza ce vad si cu ce amintiri vin de acolo nu unde am stat si cum am ajuns acolo.
Sentimentul pe care il ai cand mergi intr-o tara sau intr-un oras pe care nu l-ai mai vazut e de nedescris, sentimentul pe care il ai cand te intorci in locuri cu atatea amintiri este iarasi divin. De aia va spun, puneti bani la pusculita, luati-va bilete din timp (acum cu avioanele low-cost poti sa mergi oriunde repede si ieftin) , faceti bagajele si plecati unde va taie capul! Acum distanta nu mai e o problema in Europa. Cu avionul sau cu masina ajungi la Viena mai repede decat la Bucuresti. Plecati, vizitati, faceti poze, radeti si bucurati-va de peisaje noi. Mai bine beti o cafea la Budapesta decat 10 cocktailuri in The Note.
In concluzie, indemnul leninist ar fi: Vizitati! Vizitati! Vizitati! :)

Traian si Traian sitting in a tree, K.I.S.S.I.N.G !

Din categoria in alta ordine de idei.... trec de la un subiect la altul si scriu un post unul dupa altul pentru ca trebuie sa scriu un book review pentru o carte despre Hamas pana maine si nu imi vine sa ma apuc de treaba :(
Zilele astea am tot citit diferite articole in cotidianul despre intrarea lui TRaian Ungureanu in politica si cum el acum nu mai este editorialist la Cotidianul. si cand spun nu mai este, spun ca nu i se mai permite sa faca asta, in calitate de politician nu mai e cica in concordanta cu politica ziarului. Ceea ce mi se pare total normal si cu printip, daca ma intrebati pe mine. Bun, dupa ce l-au dat afara, TRU a inceput sa atace, colegii de la cotidianul sa il atace inapoi, Doru Buscu sa faca chiar acuzatii de genul "...de la o vreme încoace şi-a falsificat contractul şi a vândut activism politic sub semnătura jurnalistului" "el primeşte bani de la PDL... Bani care acoperă, poate, şi serviciile omagiale din ziar." Ce sa mai, topicul a fost hot pentru cateva zile si cred ca ziarul a avut o crestere de vanzari de 100%. CA sa nu mai zic de TRU CAre a venit si el cu ceva de genul: "Şi tocmai pentru a da cenzurii aparenţa principiilor, Cotidianul şi-a intoxicat cititorii. Cu ajutorul câtorva fraude(...) Aveţi în faţă harta idealurilor ziarului Cotidianul: jurnalismul e ruda prost scrisă a defăimării şi desăvârşirea ipocriziei. Jurnalismul nu e rigoare, idee şi pasiune. Jurnalismul e un paravan." (Sursa: www.cotidianul.ro)
M-a interesat subiectul pentru ca 1. Nu imi place de TRU, cum de altfel nu imi place de niciun fervent suporter al lui Basescu-cel cu vino-ncoa. 2. Imi place de Doru Buscu, imi place cum scrie, ca si director editorialist si ca om din CAtavencu ce sa mai. De si nu sunt cine stie ce fan Catavencu, citesc ocazional de ani de zile avand in vedere ca mama e o pasionata. Na si pentru Doru am avut mereu o afectiune pentru ca mi se parea un fel de Toni Grecu al CAtavencilor.
ACUM insa, nu sunt doar interesata ci si consternata - ma rog, consternata e mult spus, o sa pot dormi la noapte bine si dupa ce am aflat faza asta. DAr mi s-a facut putin scarba. Am citit pe blogul lui Ioan T Morar (care de altfel imi place la nebunie) ca TRU o sa ramana sa scrie la Idei in Dialog. Ioan T Morar ii indemna pe sustinatorii lui TRU sa cumpere publicatia in care va aparea ultimul amintit. Mie mi se pare ceva putred la mijloc. First of all, e putin jenant pentru ambele tabere. Buscu il face pe TRU cu ou si otet, TRU la fel ataca cum poate ca dupa 2 zile sa ramana in aceeasi ograda a trustului REalitatea-CAtavencu. Si cine e director editorial pt trust? tot Buscu. Buscu plateste inca un om si il asa sa isi exprime parerile desi nu il considera un om onest, ba mai mult,unul care primeste bani pt propaganda si TRU ramane sa iasa osul de la stapanul care l-a lovit. DAca era asa genial si cu coloana, TRU trebuia sa mearga la alt trust sa isi exprime opiniile, adeptii lui o sa il citeasca oriunde, - daca o sa il citeasca chiar si la Idei in Dialog!!! - i mean , nu ma intelegeti gresit dar nu cred ca "popolatia" pro-Basescu e fan ID. Si Buscu, trebuia sa il dea afara din momentul cand a auzit ca primeste bani de la Pd-L, nu abia acum.
CE sa cred? Ce sa spun? Are vreun rost sa ma stresez pana la urma? Nu e ca si cum nu mi-am pierdut total increderea in media romaneasca - si asta nu de azi de ieri. Am vrut totusi sa imi exprim in scris oful.

Andreea si spamul din viata ei

Tocmai am primit un mass de la un fost coleg de scoala cu ceva de genul: scuze daca primti mailuri de la mine, e ceva in neregula cu mailul meu, nu eu le trimit o sa incerc sa rezolv problema.
Si mi-a amintit de 2 faze.
1. Acum 2 zile primesc un mail .credeam ca e de la silvi - sora-mea geamana. Si nu credeam doar pt ca asa imi aparea in cafea ca o sa primesc mail de la ea ci ca scria la sender silvia. si intru pe mail si ce credeti:
Hi
It`s silvia again. Will you ever contact me?
I made those nude pictures especially for you and I wont write to you again!
If you wanna see them just drop me a line at.......

:)))))) Stiu ca radeti dar daca o cunoasteti pe Silvia cred ca acum tocmai ati lesinat deja de ras.
Gluma e gluma, dar daca vreti sa primiti pozele astea va dau numarul lu sora-mea: 072XHOTHOT :))))))

2. acum vreo 3 luni am luat ceva virus pe comp pentru ca am folosit o conexiune proasta intr-un irish pub. Si ma rog, de atunci, constant primesc mailuri in spam de la mine insami. Si nu m-ar deranja daca ar fi ceva util, sau chiar interesant. m-as simti flatata. Poate le trimit cand sunt somnambula si scriu ideile ca sa nu le uit- si aceste idei vor salva lumea. DAR!!! NU! eu primesc mailuri de la mine pentru mine cu penis enlargement!!!!! Adica sincer, WTF????? Ii pune in dilema faptul ca ma cheama andreea si ma rog andrea e si nume de baiat in Italia? Sa fie asta? Eu sincer sper, altfel o sa fiu chiar dezamagita. Industria asta a spamului inseamna ca nu e profi deloc. Ei in loc sa trimita oferte doar la targetul lor, ei irosesc mailuri pentru oameni care sunt in afara targetului complet! Nu asta e primul pas? sa iti definesti targetul??? Si I mean, ce poate fi mai usor decat cazul asta??? Adica delimitarea e clara!!!! Barbati si NU femei! Ca alta delimitare e normal ca e greu sa faci, ca nu ai cum sa controlezi - if you know what i mean. Si daca vor sa trimita un virus cu spamul sau ceva (banuiesc ca se poate, nu stiu, nu ma pricep) iarasi au dat-o in bara. Ca o fata cand o sa vada penis enlargement nu o sa zica a da, clar asta ma intereseaza, si eu am nevoie de asa ceva asa ca dau click si ma uit. Ei bine NU! Asa ca eu le urez la astia mai multa minte si putere de munca, sa fie mai ageri si mai organizati, sa incerce sa fie mai eficienti - ca altfel nu o sa vina rezultatele! Asa ca la munca baieti!
Promit solemn ca de maine nu mai scriu nimic legat de porn si dinastea, cred ca Heidelbergul e de vina, aici avem doar prieteni baieti si nu orice baieti ci cum spunea proful de business law: STRONG, potent, money makers!!! - si mai sunt si sarbi pe deasupra. Deci m-am masculinizat putin. Promit sa revin la feminitate de maine :)

P.S. ala nu e numarul lu Silvi. Nu stiu dc am scris asta sincer, cei care au mai mult decat un graunte de creier si-au dat seama din prima iar cei care nu si-au dat seama nu merita nici o explicatie.

P.S. 2 : ma simt si eu datoare ca fostul coleg sa va anunt ca daca primiti astfel de mailuri de la mine, sa stiti ca, desi as vrea sa va pot ajuta cu astfel de probleme, nu o sa pot. contra opiniei celor care au primt asa ceva de la mine, nu cunosc leacul.

UPDATE: commentul lui RAzvan m-a facut sa ma semi-documentez mai mult despre spam asa ca va dau si voua ce am gasit pe Wiki (de aia am zis semi-documentez :):):

"E-mail spam, known as unsolicited bulk Email (UBE), junk mail, or unsolicited commercial email (UCE), is the practice of sending unwanted e-mail messages, frequently with commercial content, in large quantities to an indiscriminate set of recipients. - vedeti, asta e problema voastra! dc indiscriminate guys? dc?
Spam in e-mail started to become a problem when the Internet was opened up to the general public in the mid-1990s. It grew exponentially over the following years, and today comprises some 80 to 85% of all the email in the world, by conservative estimate;[3] some sources go as high as 95%."

Hoti profesionisti

In timp ca Andreea rade isteric la stand-up-ul de la Deko, eu nu pot decat sa imi pun o intrebare: de ce mie mi-au furat azi esarfa uitata intr-o cafenea dar Mac-ul lui Aleks (super fain, super nou - si subtire pe deasupra) era exact acolo unde l-a lasat? I mean, hotilor, voi chiar nu aveti printipuri? Sunt curioasa: daca las usa larg deschisa la casa si plec in oras, pe ce vor pune mana - pe televizor sau pe perdele?!

Un caz mai special :)

Ce am facut zilele astea la Heidelberg: in afara faptului ca Flavi a rupt un pat:))
Ne-am intalnit cu diferiti fosti colegi la cafea, am ras ca proastele si am vorbit despre de toate.
De ex, as a random fact, colegul nostru M care e indian si a carui familie locuieste in Arabia Saudita a fost acasa sa isi viziteze parintii si si-a dus laptopul cu el. In A. S. nu ai voie sa vizionezi filme porno sau sa cauti chestii legate de sex pe net. Ei bine, M avea cateva filmulete mai indecente ca sa spun asa, ca orice baiat -cel putin in HEidelberg stiu ca toti prietenii de aici sunt profi cand vine vorba de asta - nu ma laud cu asa ceva :( - si la aeroport a incasat-o. L-au bagat la inchisoare pentru cateva ore, i-au sters hardul si a fost aproape de a fi acuzat. Daca il acuzau si era gasit vinovat, lua 70 de biciuri pe spate (omul poate sa rexista le maxim 40) si ar fi murit in chinuri groaznice. DAr pentru ca asta nu s-a intamplat, povestea a devenit foarte funny. Mai ales, ca acum, amicul nostru este in toate bazele de date din lume trecut ca si International Porn Smuggler :)))))))))) - am facut o poza special cu el ca sa putem spune ca am cunoscut asa ceva in viata noastra :)))) - am ras cred ca jumatate de ora dupa. DAr daca e sa privesti situatia serios, e complicat. Poate ca voua/ noua ni se pare oribil, tragic, infiorator si jenant dar pentru ei asta e cultura. NU cred ca ar trebui sa ii judecam din prima doar pentru ca noi suntem crescuti altfel si avem alte valori. Si pana la urma nu e ca si cum, filmele porno sunt o cauza dreapta pentru care trebuie sa luptam pana la moarte si pe care trebuie sa o promovam peste tot. Nu o sa vedem niciunde manifestanti care sa aiba pancarte gen: Bring justice and porn into their lives! They have the right to watch porn! sau ei sa vina si sa zica WE have the right to watch porn! Porn is good! porn is good!Confiscating porn is evil! :)) -desi poate sunt multi baieti care considera asta. Si ma rog, se pare ca mafia filmelor porno e foarte inchegata pe acolo, deci aveau motive sa fie vigilenti :))))
Si nu veniti la mine cu chestii gen libertatea de a face ce vrei, libertate de exprimare cand noua ni se asculta telefoanele si CIA-ul poate intra in casa oricarui om fara ca acel om sa stie macar. Nu cred in iluzia asta a noastra ca suntem liberi, ca putem face ce vrem, ne controleaza si pe noi, doar ca noi nu ne dam seama - which is worse. E clar ca nu as rezista intr-o tara ca AS dar asta pentru ca am fost crescuta intr-o alta cultura.
Apropo de asta, eu nu cred ca am nimic nici macar cu acele casatorii aranjate. Chiar vorbeam cu Flavia despre asta zilele trecute. Lucrurile stau asa:
parintii le fac cunostiinta, ei pot sau nu sa accepte sa se viziteze dupa prima intalnire. Se viziteaza pentru vreo 2-3 luni si dupa daca e, se casatoresc (am citit o carte despre asta: Girls of Riyahd).
Ideea mea care e: daca omul nu iti repugna din prima, fizic si ca si gandire sunt sigura ca ai la fel de multe sanse ca si cuplu ca atunci cand ai decide tu sa te casatoresti din propria vointa - poate chiar mai multe. Ei o sa faca tot posibilul ca relatia sa mearga, o sa treaca peste chestii care sunt neimportante - ceea ce noi , din vest, nu facem si de aia ajungem sa divortam sau sa ne despartim pentru nimicuri. Pana la urma, pentru orice relatie trebuie sa muncesti, si daca e arranged mariage si daca nu e. Si sunt sigura ca poti sa o faci sa mearga daca vrei cu adevarat. Doar ca la noi, incentiv-ul de a face o relatie sa mearga e mai mic decat la ei - te gandesti e lasa, daca nu merge, ma despart si iau alta/altul si gata. De aia, renuntam mai usor - si asta poate sa fie cateodata o greseala (CATEODATA insa, de multe ori chiar trebuie sa let go si eu -born and raised in cultura asta- ma bucur ca avem libertatea asta:).
Bun, va este sper foarte clar ca aici nu ma refer la situatiile in care femeia e biciuita si batuta si tratata ca o carpa - astea sunt cazuri speciale care de altfel se mai intampla si azi destul de des in Romanica noastra draga. DAr spun ca punctul asta de plecare (arranged mariage) nu e asa de odios cum poate suna. Au mai multe sanse sa ramana impreuna for life decat unii dintre noi. Si eu fiind o idealista (sau ma rog dupa parerea lui RAzvan -naiva:) vreau sa cred ca o casatorie ar trebui sa fie privita ca pentru toata viata si ca nu trebuie sa privesti divortul ca pe ceva light si ca nu trebuie sa divortezi decat daca e imperios necesar (desigur sunt cazuri in care ai fi fraiera sa stick around). ASta implica insa si sa faci alegerea corecta de la inceput - ceea ce e asa de greu in zilele noastre. Ma rog, poate peste cativa ani, daca o sa citesc ce am scris aici o sa rad. DAr cine stie daca viata will prove me wrong or right. Pana la urma, cum zice Richie pe blogul lui : Este de o mie de ori mai bine sa fii optimist si sa te inseli, decit sa fii pesimist si sa ai dreptate."

ACum va las, ca am inceput sa va povestesc despre un porn smuggler si am ajuns sa va vorbesc despre casnicii. cred ca a venit momentul sa cut it short, mai ales ca mai am multe de vazut si trait pana acolo.

Tion. Pentru ca meriti!

Cu dedicatie:

Orice s-ar intampla
Sa nu uiti niciodata
Ca tion tot timpul
O va face lata!

Nu pot, pur si simplu nu ma pot abtine! Nu cred ca exista pe lumea asta un site ca tion. Cum CUM??? gasesc astfel de povesti?



Mi-e dor de vremurile frumoase, in care oamenii se aruncau de la etaj sau se spanzurau cu un siret de calorifer. A girl can only dream...

Ma intorc in tara de tot :)

Am hotarat! ma intorc de maine definitiv in tara. nu la Timisoara insa, ci la Bucuresti. de ce o decizie asa extrema? Cosmin (OLI) Olaroiu, iubirea vietii mele a fost demis de la echipa din Arabia Saudita si s-ar putea sa se intoarca in romania!!!!!!!! Am asteptat momentul de cand a plecat acum ceva ani, am fost in soc cand am auzit ca pleaca in Asia!
Cred ca, subconstient vorbind, si eu m-am mutat din Romania tot din cauza ca el a plecat. nu suportam sa traiesc intr-o tara in care el nu aparea la stirile sportive in fiecare seara. Si cum nu am putut pleca in Arabia Saudita, am zis ca Belgia e o varianta buna :)
Bun si acum daca se intoarce in tara cred ca a venit momentul sa ma intorc si eu. Asta insa cu o conditie: sa vina Oli la mine sa ma ceara in casatorie si sa imi spuna : Nu pot trai sau antrena bine fara tine. Insuccesele de la Steaua si din Arabia Saudita se datoreaza doar faptului ca nu ai fost langa mine. Vino sa locuiesti cu mine in Bucuresti!"
Sansele sa se intample astea sunt foarte mari (duh!!!! :), dar daca totusi nu se intampla, trebuie sa va marturisesc ca nu ma intorc in tara. Ar fi prea dificil sa traiesc in acceasi tara cu el si sa nu fim impreuna!!! :)) As plange in perna in fiecare noapte.
Oricum, Fortza OLI! fortza Poli! :))) - sau ma rog ceva de genul. sper ca suna fotbalistic enough!

P.S. - iubirea mea pentru Olaroiu este reala, dar acest post nu este! :)))

Deutschland, Deutschland uber alles! Saptamana de relaxare!

gemenele au terminat examenele (dupa multe nopti nedormite si dureri diferite) si au ajuns azi dimineata in Heidelberg, Germania. Ne-am intors in locul unde am petrecut primul an de facultate. Primul an de faculta a fost haotic, cu multe nopti nedormite, cu multe cluburi bantuite, cu multe tigari fumate si multe discutii interesante cu Aleks si Nesha. Aleks si Nesha au fost sufletele noastre pereche la Heidelberg, petreceam fiecare zi impreuna, radeam unii de altii si povesteam o mie de kkturi. Suntem recunoscatoare ca i-am cunoscut, nu gasesti multi oameni cu care chiar sa relationezi, cu care sa poti sa vorbesti atata si sa simti ca sunteti pe aceeasi lungime de unda chiar daca aveti multe idei in contradictoriu. Eram un grup de prieteni destul de ciudat, doua fete mici de 1,50 care arata de 14 ani si doi frati ditamai de 2 metrii care arata de 30 - mai ales cand noi le corectam temele si le explicam cum sta cu microeconomia :).
De cand am plecat din Heidelberg ne-am vazut de doua ori pe an. Ori am mers noi la ei ori invers. Cand au fost la noi la Bxl in decembrie, le-au spart geamul la masina si a trebuit sa mergem vreo 3 ore (ne-am pierdut)de la politie pana la service pe la 4 dimineata. Nu e de mirare ca le-a placut mult mai mult Timisoara decat Bruxelles-ul :).
Acum ne-am intors noi la Heidelberg si suntem in extaz. Heidelberg e un oras superb, cerul e senin cam tot timpul ( si doar stiti ce avem noi la BXL), peste tot e curatenie luna, casele sunt aranjate si superbe, totul calitate germana :). Am luat azi-dimineata tramvaiul din Manheim pana in Heidelberg (o ora) si am trecut prin tot felul de suburbii si ne tot minunam cat de frumoasa si curata poate sa fie Germania. In plus, limba germana are un mare efect asupra noastra, ne impresioneaza la culme, poate si pentru faptul ca nu am reusit niciodata sa o invatam ca lumea. Abia astept sa vobesc putin in germana zilele astea :)
Saptamana asta, gemenele o sa faca drumul Bergstrasse -Hauptstrasse de zeci de ori, asa cum o faceau cand stateau aici, o sa manace berliners la Back Factory, o sa manace Ben & Jerry's sau Haagen Dasz, o sa se uite la filme cu Aleks, o sa mearga la Hitler's Amphitheatre again
( TREBUIE FLAVI chiar daca e mult de urcat!!) si pe Philosophen Weg, o sa mearga in Ziegler's sa danseze, o sa povesteasca cu Aleks cate in luna si in stele si o sa aiba discutii profunde cu el despre viata, diferentele dintre barbati si femei, facultate, joburi. TOATE astea o sa le faca gemenele si o sa se simta extrem de bine! Pentru ca merita!
O sa facem si poze sa vedeti ce frumos e orasul :) poate o sa facem o comparatie cu poze de acum si poze de acum 2 ani cand locuiam aici. sa vedeti si voi cat ne-am schimbat :) daca ne-am schimbat. Si noi trebuie sa vedem daca ne-am schimbat, si anul trecut cand ne-am intors in Heidelberg am facut un fel de soul searching sa vedem unde am fost si unde am ajuns.
Auf Wiedersehen meine Freunden!

P.S. daca va intrebati, inca ma mai doare urechea si inca iau pastile pentru durere. sunt in constant pain fara un motiv aparent de doua saptamani deja - but who's counting! :)

Sesiunea la Belgieni

un post minuscul dar funny, sau ma rog funny acum , maine la examen vom mai vedea !
Proful de la managerial accounting ne da un study guide si la sfarsit:

"Will it be an easy exam?
NO. real life is not easy either. so please study thoroughly. And remember you are in college now .... "

:)))))))))

Tovarasul Tion loveste din nou!

Dragi timisoreni, be on the lookout! Orasul nostru este un adevarat hub in care mafia prospera. Ultimul mafioso a fost demascat chiar de tion.ro, portalul de incredere al orasului. 1 Martie a trecut, asa ca ati scapat de criminalii deghizati in vanzatori de martisoare, dar aoleu!! vine 8 Martie - am inteles ca vanzatorii de flori te pot omori cu privirea!



Follow-up: se pare ca de 8 martie s-au luat masuri speciale de precautie. Criminalii in serie nu vor putea sa vanda flori de ziua femeii!! Bravo! :)

Hate post!

Astazi sunt imbibata de nervi!Mi-am ales baba azi, fara sa prind ideea din zbor ca alegerea unei babe in BXL e cea mai proasta idee din lume. Ploua de baba mea!!! sunt nervoasa pe tot si toate, mi se scurtcircuiteaza creierul si nu doar din cauza encefalitei pe care o banuiesc la mine! - nu va speriati, o banuiesc dar experienta m-a invatat ca daca as avea toate bolile pe care cred ca le am si as fi inca in viata, as intra in cartea recordurilor AKA banuiesc ca am dar sigur nu am (vorbeste logica din mine).
1. am joi si vineri 3 examene si nu ma stresez. Si ma streseaza ca nu ma stresez pentru ca ar trebui sa fiu stresata ca sa pot invata - invat bine sub presiune! si orice fac, stresul nu vine - sau ma rog stresul pentru invatat pentru ca stresul pe chestii de o mie de ori mai neimportante este mereu prezent si imi face viata mai frumoasa. NOT!
2. Cine pisici m-a pus sa iau un curs despre History of the Middle East???!!! Don't get me wrong! Vreau sa stiu mai multe, simt ca trebuie sa stiu mai multe despre istoria din zona asta ca sa pot sa inteleg mai bine ce se intampla astazi si sa nu ma las manipulata de toti Bushii si de media care e influentata de Bushi.DAR DC SA DAU EXAMEN DIN ASA CEVA????????? DC sa tin minte cand a domnit Murad II si de luptele de putere dintre Umar, Uthman si Ali? DC sa stiu cu precizie cine sunt si ce au facut si cand au trait Abu al-Hassan Ali al-Ashari (DA, e o singura persoana), Ibn Hanbal si Musa ibn Nusayr???????? Si nu neaparat dc - nimeni nu poate sa moara de la prea multa cultura generala dar CUM? asta e intrebarea! CUM sa tin minte ce si cum si unde cand eu abia le pot pronunta numele?????????
3. De ce ma mai doare urechea?????????? Dupa ce am luat Algocalmin si Paracetamol timp de 3 saptamani in fiecare zi, dupa ce am luat ampicilina timp de 3 zile (cum a fost prescris), dupa ce am fost la doctor si mi-au spus ca nu am nimic si totul e ok, dupa ce am purtat caiula/basca in cap non-stop (da si noaptea!)???????? Dc mai doare? Flavia, mama si Silvi spun ca e in capul meu, dar sigur nu e asta pentru ca DOARE, si durerea e reala!!!!!!!!!
3. De ce ma doare maseaua din nou? Nu m-a mai durut de o saptamana si acum ma doare din nou?????????? Si fix cand sunt departe de mama? Si fix cand mi-am dat seama ca eu clar nu ma duc la alt stomatolog decat mama pentru ca as muri de frica si rusine?
A si am uitat sa spun ca si durerea de masea si cea de ureche sunt amandoua pe partea stanga, si sunt dureri surde asa ca am semi-amortita partea stanga de fata.
4. Mai avem doar vreo 4 episoade de Dr House si imi vine sa plang, viata mea clar o sa fie goala de acum inainte.
5. Luni mi-am revenit din letargie si am zis gata, ma duc din nou la Body Jam si la Body Combat ca nu se mai poate asa, o pauza de doua saptamani nu e justificata de nici o suferinta fizica sau psihica. LUni, dupa cum va imaginati nu m-am dus la Body Combat, nu am avut vointa necesara. Ieri in schimb m-am dus la body jam. Eram in transa, abia asteptam sa ascult melodiile alea divine si CUNOSCUTE (cu accent pe cunoscute), sa fac miscarile CUNOSCUTE (dar nu mastered :) si ce mi se intampla!!! melodii noi - care nu pot sa spun neaparat ca imi plac (cum sa schimbe Busta cu house?????????!!! - nu ca is mare fan Busta dar melodia era tare si era si faina pentru dansat -, miscari noi si incredibil de greu de facut si..... cireasa de pe tort: NEVER AGAIN DE JUSTIN TIMBERLAKE! La sfarsitul programului, facem stretching, pe o melodie semi-lenta. Inainte era partea lenta din Lollipop si era chiar fun, acum ne pune Justin Timberlake cu o melodie lenta, trista, cheesy. Am fost absolut sigura ca e Backstreet cand am auzit primele acorduri. Si poate, pentru voi toti ceilalti melodia asta poate sa fie foarte funny, pentru ca e o melodie de dragoste, trista cantata de Justin Timberlake (adica how lame can one get, nu? asta spuneti). Dar pentru mine, a fost un mood breaker total, m-a distrus, a trebuit dupa sa o ascult de vreo 7 ori acasa ca sa pot sa ma intristez cum trebuie, sa fie ca la carte.Concluzia este ca si azi o ascult la internship in timp ce ma documentez despre Google Analytics si SEO si tot felul de chestii dinastea care unui om normal ar trebui sa ii ia gandul de la kkturi.
6. si cel mai mare stres momentan! GUNTER, web developerul de la siteul de care trebuie sa ma ocup eu, banuiesc un om foarte de treaba si iubit de altii si cumsecade dar cel mai prost web developer din lumea asta! Nu, nu prost, lenes, stresant, mincinos si incet. Zice ca face si nu face, avem phone conference si nu raspunde, spune ca ceva e foarte greu de facut cand NU E!Si e asa de treaba la telefon si zice ca le face si eu zic GREAT GUNTER, thanks so much si el zice No problem desi amandoi stim ca nu o sa faca ce i-am cerut. De as fi eu web developer sa fac eu chestiile astea si sa nu mai comunic cu el ever ar fi super.DAR NU SUNT! si nu pot sa ii spun, stii Gunter poti sa faci asta in 3 ore nu in 3 saptamani. Pt ca si eu si el stim ca nu ma pricep. Si asta inseamna 1-0 pentru Gunter. si asta inseamna nervi 100% pentru mine.

Cred ca va las, ma duc sa imi bag capul in pamant ca strutul. Nu numai ca scap de probleme dar e si mai cald pentru ureche si nu ma mai doare. Doar gandul ca de vineri seara plec in GErmania la relaxare ma mai tine vie. THAT's how painful this is!!!!!!!

Imi cer iertare!

Scuze pentru ca pun inca un video de pe Youtube dar asta chiar trebuie sa il vedeti. nu e funny, nici scary neaparat dar trebuie vazut:


Ideea e ca mie imi place mancarea de la Mc, nu o sa va mint, iubesc cartofii de la Mc la nebunie :) Nu pot sa spun ca mananc mult la Mc Donalds, doar Mc Drive-ul din TM are o importanta aparte pentru mine si acolo am mancat destui cartofi la viata mea (desi mergeam doar pentru o placinta :) Si nu pot sa jur ca de acum nu o sa mai mananc dar m-a speriat putin faza.

Vine, vine primavaraaa

Teoretic, a venit. Practic, in Bruxelles primavara inca se lasa asteptata. Ne-am bucurat totusi ca am primit Martisor (unul la numar dar oricum valoros). Ne-am ales si babe, Andreea si-a ales data de 5, eu 6. Nu ne astepam la cer senin si caldura- daca nu ploua va fi un an bun!!! And anyways, deja avem vreo 2-3 ore de soare zilnic, si nu tremuram de frig non stop, asa ca totul merge bine!
Acum vreo saptamana, in Place Stephanie am vazut primul semn de primavara - nu pomi infloriti, ci doi iepurasi imensi. Noi ne-am dorit un singur lucru 'de iepuras' - sa fim acasa. Si iepurasul a venit mai repede cu niste bilete de avion!